Acesta este un proiect care încearcă sa pună pe hartă mai multe familii de toponime, multe dintre ele extrase din hărți istorice.

   Interesul față de toponimie și față de toponimia istorică în mod special mi-a fost atras de către acest studiu al domnului Eugen S. Teodor: Terminologie descriptivă în toponimia din vestul Munteniei, unde sunt geo-referențiate mai multe toponime de interes din zona Olteniei de Vest, a zonei de Sud a județului Argeș și a unei părți a județului Teleorman, totul ca parte a proiectul Limes Transalutanus. La un moment dat m-am întrebat dacă nu ar putea fi făcut ceva asemănator la nivelul întregului teritoriu al României, folosind ca resurse principale diverse hărți topografice și istorice (despre aceste hărți am scris mai multe lucruri pe pagina de Resurse).

   Strict legat de implementare, am reușit cumva să integrez într-o singură hartă de bază toate hărțile prezentate pe pagina de Resurse și după aceea, cu ceva JavaScript adițional, să salvez toate toponimele pe care le consideram de interes. Salvarea unui astfel de toponim se făcea în urma unui simplu click in dreptul lui pe harta aceea de bază, click urmat de introducerea unor date: numele propriu-zis al toponimului, tipul lui, numele hărții, limba sub care toponimul a fost înregistrat, județul și forma geografică (ca să o numesc astfel) reprezentată de către acel toponim.

   Destul de repede mi-am putut da seama că există toponime de interes și alăturate care de fapt denotă o aceeași realitate din teren, de exemplu "Valea Mănăstirii" și "Dealul Mănăstirii" care cel mai probabil și-au luat numele de la aceeași mănăstire ce se afla (sau posibil încă se mai află) în acel loc. De aceea in cazul unor asemenea toponime înrudite am decis să setez pe unul dintre ele ca fiind toponimul "părinte" iar pe celelalte ca toponime "copii". Harta principală afișează doar toponimele de tip părinte, filtrarea se face doar după toponimele de tip părinte, toponimele de tip "copii" pot fi văzute doar în urma unui click pe hartă efectuat pe un toponim de tip părinte. Deasemenea, toponimele de tip "copii" sunt incluse și în fișierele de export de date, fișiere despre care va fi vorba mai jos un pic.

   Tot relativ repede mi-am dat seama că pentru anumite toponime de bază (cum ar fi animale) în practică există o ierarhie a toponimelor înrudite, mai exact toponimul urs depinde de toponomul animale, iar toponimul ursoaie depinde la rândul lui de toponimul urs. Aceeași discuție și pentru restul toponimelor așa-zis principale.

   La începutul proiectului, și influențat de studiul domnului Teodor menționat mai sus, mă gândeam că ar fi interesant sa geo-referențiez cat mai multe toponime de tip animalier, cum ar fi urși, lupi, cerbi, corbi, vulturi etc. După cum se poate vedea acestea sunt animale și păsări sălbatice, dar m-am gândit că ar fi interesantă și o inventariere a toponimele ce au legătură cu animalele domestice, de tipul boi, cai, vaci, bivoli, aceasta ca modalitate mai ocolită un pic de a mapa economia rurală de acum 100 de ani și mai bine.

   Tot de la început m-am gândit că ar trebui să înregistrez și toate toponimele ce au de-a face cu fortificații/locații de apărare întărite: cetăți, cetățui, grădiști, jidovine, cetățele. La fel, m-am gândit că punând laolaltă pe aceeși hartă toate aceste toponime vom putea obține o prezentare generală a aproape tuturor fortificațiilor de pe teritoriul actual al României din ultimii ~3.000 de ani, aceasta presupunând că cele mai vechi datează aproximativ din Epoca Bronzului și că urmele lăsate de ele la propriu pe teren au făcut ca mai toate (sau, oricum, marea majoritate) să se transforme în toponime ușor de colectat pe hărți ca aceasta.

   S-au adăugat destul de repede toponimele pe care eu le-am etichetat la modul general ca toponim de tip populații, iar odata cu adăgarea lor mi s-a părut interesant cum se poate vizualiza destul de bine pe hartă cum toponimele asociate grecilor sunt mai întalnite în Moldova si fosta Țară Românească (zone care au avut contacte mult mai strânse cu Balcani și cu Fanarul/Istanbulul) sau cum harta toponimelor asociate sașilor arată o prezență importantă a lor și în afara zonei specifice lor din Transilvania, de exemplu cred eu că prezențele toponimice de la stânga Oltului mergând spre Sud până al Dunăre și cele care leagă Târgoviște cu Giurgiu ar putea indica niște eventuale drumuri comerciale existente în acele zone în trecut.

   Nu voi trece prea mult în revistă restul toponimelor colectate/înregistrate în cadrul acestui proiect căci am încă speranța că pe viitor voi dedica câteva articole pe blog câtorva dintre ele, le-aș enumera doar pe cele care mi s-au părut și mi se par încă destul de interesante: toponimele turanice, toponimele legată de populația romă, toponimul schiau, toponimele ce țin de industria țărănească a alcoolului, mai exact velnița și povarna, toponime care țin de drumuri și mai exact de vechile drumuri ale Sării etc.

   Ar mai fi și câteva toponime pe care n-am știut exact la ce categorie să le includ, așa că în lipsă de inspirație le-am numit altele și necunoscute (de la originea lor etimologică necunoscută/nesigură). Ultima categorie include practic un singur toponim, și anume osoi, ce mi s-a părut foarte interesant pentru că practic apare doar in Apuseni, zona Sălajului, Maramureș și jumătatea de Nord a Moldovei (de la Moinești-Bacău înspre Nord), cu alte doua apariții parcă rătăcite la nord de Munții Făgăraș și una, la fel de rătăcită, în zona Reghinului. Mi s-a părut că zona de influență a acestui toponim poate fi asociată unor "afinități elective" (ca să le numesc așa) între populațiile ce locuiesc în teritoriile unde se găsește acest toponim, afinități elective ce e foarte posibil să se fi format în urma unor migrații interne (dinspre Apuseni, Sălaj, Maramureș spre Moldova?). După cum se poate observa apar totuși și câteva astfel de toponime în zona Banatului Montan, osoina și un ozoina lânga Orșova, toponime despârțite de cele din zona Apusenilor și a Zarandului de zona Caransebeș-Lugoj. E interesant că mergând spre Sud aceleași toponime pot fi găsite in Vestul actual al Bulgariei și in Serbia, dar despre asta sper să scriu un articol separat pe blog.

   Revenind la cealaltă categorie, toponimele pe care le-am denumit altele, am inclus acolo o listă destul de eclectică de termeni despre care sper și încerc să scriu mai pe larg pe viitor. Discuții asemănatoare celei dedicate toponimului osoi pot fi făcute și despre toponimele zăpodie, chiciora, smidă sau prelucă, dar și aici discuția s-ar întinde și mai mult și simt că trebuie să le acord niște texte separate.

   Datele în sine pot fi exportate în trei formate: .json, .csv și .kml. Odată selectat un toponim lista cu fișierele cu date apare deasupra interfeței de filtrare a rezultatelor. Plănuiesc să pun aceleași date și într-un repository pe GitHub, sper să pot reveni aici cât mai curând cu un link odată ce voi fi realizat și partea aceea.

   Și nu în ultimul rând să includ și niște date strict cantitative, mai exact să spun că în total pare că am înregistrat cam 14.200 de puncte toponimice, ~11.800 de tip părinte iar restul ~2.400 de tip copil. Toate sunt incluse în fișierele de tip export despre care am vorbit un pic mai sus.

   Și nu în ultimul rând să includ și niște date strict cantitative, mai exact să spun că în total pare că am înregistrat cam 14.200 de puncte toponimice, ~11.800 de tip părinte iar restul ~2.400 de tip copil. Toate sunt incluse în fișierele de tip export despre care am vorbit un pic mai sus.

   Pentru alte detalii și intrebări mă puteți găsi la adresa de mail furnizată pe pagina de Contact.